Tableta de sanatate - prof. Dafin Mureșanu și Dr. Dana Boering

În România, aproximativ 65.000 de persoane suferă anual un accident vascular cerebral, iar o treime dintre acestea rămân cu diverse grade de dizabilitate. Într-un interviu realizat la TVR, alături de Dr. Dana Boering, specialist în recuperare neurologică din Germania, se crează o imagine comprehensivă asupra neuroreabilitării — ce este, când este necesară, ce metode există și la ce rezultate se poate aștepta un pacient.

• Neuroreabilitarea (sau neurorecuperarea) este o știință interdisciplinară complexă care implică neurologi, neurochirurgi, kinetoterapeuți, psihologi, logopezi și medici de medicină fizică, urmărind refacerea capacităților fizice, cognitive și emoționale ale pacientului.
• Accidentul vascular cerebral afectează tot mai mulți tineri — 31% din cazurile din România sunt sub 30 de ani, față de 25% în anii '90, din cauza hipertensiunii, obezității, sedentarismului, stresului și alimentației nesănătoase.
• Semnele de alarmă ale AVC includ slăbiciune pe o parte a corpului, asimetrie facială, tulburări de vorbire, vedere dublă, orbire trecătoare pe un ochi, amețeli severe și tulburări de memorie — toate trebuie luate în serios chiar dacă trec de la sine.
• Accidentul ischemic tranzitor este o urgență majoră: fără intervenție, riscul unui AVC definitiv în următoarele două săptămâni este foarte mare.
• România dispune de 10 centre de tratament al AVC (față de 57 în Austria); fereastra terapeutică pentru tromboliză este de maximum 3–4,5 ore de la debut.
• Studiul CARS — care a combinat neuroreabilitarea cu factori neurotrofici — a arătat o diferență de 24 de puncte (pe o scară de 57) față de grupul fără intervenție farmacologică, la 90 de zile.
• Roboții și benzile rulante sunt esențiali pentru pacienții cu leziuni severe, oferind numărul mare de repetiții necesare recuperării, dar nu pot înlocui interacțiunea umană în procesul terapeutic.
• Stimularea magnetică repetitivă este utilizată cu succes în tratamentul afaziilor, pregătind creierul pentru terapia logopedică ulterioară.
• Până la 30% dintre supraviețuitorii AVC dezvoltă depresie majoră; antidepresivele de tip inhibitori de reabsorbtie ai serotoninei s-au dovedit eficiente în grăbirea recuperării și reducerea mortalității.
• Perioada critică de recuperare este de 3 luni (neuroplasticitate maximă), iar recuperarea biologică totală durează până la 2 ani
• Cea mai bună prevenție rămâne stilul de viață sănătos — mișcare, somn, alimentație echilibrată, reducerea stresului — nu suplimentele sau „pilulele miraculoase".

Mesajul central al acestui interviu este că creierul are capacitatea naturală de a se recupera, iar neuroreabilitarea modernă știe tot mai bine cum să susțină și să amplifice această capacitate. Cheia succesului stă în rapiditatea intervenției, în abordarea multidisciplinară și în combinarea inteligentă a metodelor farmacologice, fizice și cognitive. Memoria și sănătatea creierului se antrenează în primul rând prin utilizare activă — fizică și intelectuală — nu prin soluții miraculoase.